Bye bye, 22

 Divort... Asta a fost cel mai urat cuvant al anului.

Aproape in fiecare an tot aflu de oameni dragi care se despart/divorteaza din varii motive. 

Majoritatea se despart dupa ce au incercat din răsputeri sa faca relatia lor sa functioneze. De asta nici nu are sens sa mai zici "dar de ce v-ati desparti, ca va statea asa de bine?". Ei știu de ce s-au despărțit, au incercat de zeci de ori sa repare, sa faca acele schimbari salvatoare pt ei si copii, sa se mute sau sa se adune, dar nu s-a mai putut. 

Sau mai sunt acele divorturi foarte foarte dureroase cand unul vrea sa lupte dar nu mai are drept de veto...doamne ce groaznic e sa vezi cum iti fuge pamantul de sub picioare si sa nu mai poti face nimic... 

Mai sunt insa si cei care nu au luptat deloc pentru salvare. 

Divortul are, in cazul asta, multe regrete si aduce multa durere.

Divortul acestora nu apare peste noapte, de obicei este rezultatul unei vieti duble/triple, sau a unei nepasari permanente. Este rezultatul unei casnicii in care nu ai investit timp, respect si dragoste. Rezultatul unei epoci in care oamenii au folosit mai des "eu, banii mei, timpul meu" decat "familia mea".

Acest divort e cel cu cel mai multe regrete pentru ca ai inchis un capitol fara sa lupti, fara sa fi facut un minim de efort si schimbare pt ai tai, sau fara sa lupti pentru ceea ce-ai iubit candva cel mai mult in viata.

Sau ideile cum ca "eu trimit bani"... 

Banii sunt de ajuns daca cresti orice altceva decat suflete, da... Dar cand cresti si educi pui de om, banii sunt atat de secundari... Doar un neparinte ar crede si le-ar da atata putere banilor "lui". 

De ce impart oare parintii custodia copiilor? Pentru ca vor sa petreaca fiecare timp cu ei chiar daca iti consumi din energie, pentru ca dragoste si dor, pentru ca vor sa contribuie la educație, sa le fie martori in bucurii sau sprijin in tristeti, in lucruri marunte zilnice..., pentru ca dragostea de copil creste cu fiecare clipa petrecuta împreună, nu doar prin genetica. 

Dar sunt si parinti care cred ca astea se platesc in bani si ca e suficient... 

Nu credeam in divort, obisnuiam sa cred ca daca ceva ajunge la divort/despărțire inseamna ca nu a fost iubire adevărată niciodată... Dar cu timpul, privind in jur si privind in mine, mi-am dat seama ca ne schimbam treptat, ca oamenii trec prin diverse crize, ca nu poti sa ai o casnicie din care doar sa iei, trebuie sa si pui multe valori, ca oamenii invata sa minta si la 30, 40 de ani. Am inteles ca unele ganduri nu le putem cunoaste nicicum, ca stai cu un om o viata si tot te poate surprinde, ca oamenii lasa sa infloreasca intr-o familie nu doar calitati, ci si multe defecte... 

E un subiect atat de puternic si de amplu...

Ma bucur ca las asta in 2022. 

Haide pa, 22! Bine te ai dus!