Gândurile şi imaginile ei

Toamna ce abia a trecut, a trezit in mine o melancolie adanca rau de tot. Asadar, dupa ce am cautat prieteni vechi (life happens) m-am trezit ca retraiesc cel mai urat an din viata mea: 2014. Si nu ca trec prin aceleasi evenimente ci doar mi-am amintit de durerea de-atunci... . Incet, incet, am inceput sa ma gandesc la tot ce a insemnat al 3-lea deceniu din viata mea. 2010 a fost un an al explorării, a încercărilor, a cautarilor de sine. Eram la facultate, aveam prietenele langa mine si invatam sa cresc mare :). Iar 2011 a fost anul cand mi-am dat seama ca TU esti exact pe masura inimii mele. Si anul in care am ajuns pentru prima data la mare. In 2013 am terminat masterul si atunci a fost primul job! Cel mai urat an a fost 2014, an in care am suferit de mi s-a rupt inima de dorul prietenului pierdut; cu urlat, cu boceala pe toate părțile si cu sprijin enorm (forever love pt spijinul de atunci, prieten drag). A durat mult sa am parte, cat de cat, de acel "closure". I...

În ultima noastră zi în Italia, ne-a fost foarte greu să ne hotărâm pe care oraş să-l vizităm. Am ales Padova, după ce am aflat că acolo putem gusta o cafea excelentă. Deci, la 9 dimineata am luat trenul spre Padova (în jur de 7 euro un drum pentru două persoane) dinspre Veneţia . Am găsit un oraş încărcat de istorie şi de cafea bună.

Pentru că sufletul nostru călător este nesătul, am luat trenul din Veneţia şi prima destinaţie a fost Verona. Cursele spre acest oraş sunt cam din oră în oră iar două persoane, dus+întors, nu plătesc mai mult de 35 euro. Primele care impresionează acolo sunt Palatul Barbieri şi Arena Romană. Impresionantă la exterior, arena nu se lasă mai prejos nici din interior. Accesul se face cu 10 euro de persoană şi se merită din plin. Dacă-i urci treptele, ai să observi spre nord munţii Alpi. Noi am poposit destul de mult acolo, savurând peisajul. Ne-am continuat drumul prin oraş, vizitând bisericile dar şi renumita casă a Julietei. ultima cafea din Verona